▶ Ce se intamplă când carosabilul este ud?

Când plouă, între pneu și asfalt se formează un strat subțire de apă. Acel strat acționează ca o peliculă de lubrifiere, reducând aderența. Practic, roata nu mai „mușcă” din asfalt, ci alunecă ușor peste el. De aici apar diferențe între coeficientul de frecare al anvelopelor, pe carosabil ud și pe cel uscat.

▶ Coeficientul de frecare – pe scurt
Coeficientul de frecare (μ) arată cât de bine se prinde roata de drum. Cu cât e mai mare, cu atât ai mai multă aderență, frânezi mai repede și virezi mai sigur. Cu cât e mai mic, cu atât e mai ușor să derapezi.

Valori orientative (medii, pentru pneuri de stradă):

Asfalt uscat bun 0.8 – 1.0

Asfalt umed (ploaie normală) 0.4 – 0.6 

Apă multă/bălți 0.3 sau mai puțin

Pentru a controla cât se poate de mult acest coeficient de frecare, anvelopele sunt construite cu tot felul de canale de evacuare a apei.

▶ Rolul canalurilor din anvelopă

Canalele și șanțurile din profilul benzii de rulare (tread grooves) nu sunt acolo pentru a “agăța” asfaltul, ci pentru a gestiona apa.

Pe scurt, ele:

- Preiau și evacuează apa din zona de contact;

- Permit cauciucului să atingă din nou asfaltul;

- Mențin presiunea uniformă în pata de contact.

Fără aceste canale, apa s-ar acumula sub pneu, formând o peliculă care separă complet cauciucul de asfalt (hidroplanare / aquaplanare).

- La viteze mici (sub aproximativ 60 km/h)

Presiunea cu care anvelopa apasă asupra drumului este uriașă în comparație cu forțele generate de stratul subțire de apă. În aceste condiții, pelicula de apă este ușor dislocată datorită deformării cauciucului și rugozității fine a asfaltului. Contactul cauciuc–asfalt se menține aproape complet, fiind influențat în principal de microtextura suprafeței și de elasticitatea benzii de rulare, nu de efecte hidrodinamice.

Excepție: dacă drumul are peliculă continuă de apă (chiar și 1 mm) și anvelopa e slick (fără canale), la frânare se poate forma presiune sub pneu → o parte din contact se pierde → scade μ cu ~10–20 %.Excepție: dacă drumul este acoperit de o peliculă continuă de apă (chiar și de 1 mm) și anvelopa nu are canale de evacuare, apa nu se mai dislocă eficient. Se acumulează sub pneu și reduce contactul efectiv cu asfaltul, scăzând coeficientul de frecare cu aproximativ 10–30 %, chiar fără apariția aquaplanării complete.

- La viteze medii și mari (peste ~70 km/h)

În acest regim, canalele devin critice:

- Preiau apa din fața pneului și o deviază lateral;

- Mențin contactul mecanic între blocurile cauciucului și asfalt;

- Amână momentul apariției aquaplanării.

- Testele arată că adâncimea canalelor influențează direct viteza critică de acvaplanare.

️▶ Ce înseamnă asta pentru tine, ca sofer:

Asta înseamnă că, pe ploaie, in medie ai cam jumătate din aderența de pe uscat.

Frânarea: devine mult mai lungă. ABS-ul va lucra aproape continuu.

Virajele: mașina subviratoare devine și mai subviratoare; cea supraviratoare devine instabilă.

Accelerația: roțile pot patina ușor chiar și fără accelerație puternică.

Acvaplanarea: dacă stratul de apă e gros și viteza prea mare, pneul nu mai atinge deloc asfaltul, pierzi total controlul.

De exemplu, dacă pe uscat frânezi complet de la 90 km/h în 50–52 m, pe ud poți avea nevoie de 70–75 m, iar dacă frânezi de la 60 km/h în 13 m, pe ud poți ajunge la 17–18 m.

Aceste diferențe pot însemna foarte mult. Pot face diferența între a avea sau a evita un accident; pot face diferența între a lovi un pieton sau o altă mașină și a nu o face. Viteza reziduală după distanța de frânare inițială (pe uscat) poate fi fatală pentru pietoni și dureroasă pentru buzunarul tău.

️▶ Sfaturi:

- Asigură-te că anvelopele nu sunt excesiv de uzate, iar dacă sunt, crește distanțele de siguranță și redu viteza — mai ales când plouă torențial și carosabilul este acoperit de multă apă.

- Ține anvelopele la presiunea corectă: o presiune prea mică le face să plutească mai ușor și provoacă acvaplanare la viteze mai mici.- 

- Verifică dacă sistemele active de siguranță funcționează corect și sunt activate.

- Ai grijă să ai anvelopele cele mai noi și mai puțin uzate pe spate, nu pe față, pentru că pe ud, treaba asta contează enorm.

- Pastrează distanța mai mare, 3-4 secunde față de mașinile din față, cred că e destul de logic și clar.

- Evită manevrele bruște mai ales la viteze mari: virează progresiv, frânează lin și din timp, accelerează lent și evită să intri cu viteză mare în bălți adânci, pentru a preveni acvaplanarea.

️▶ Acvaplanarea

Cea mai mare majoritate a anvelopelor, acvaplanează la viteze între 70 si 90 km/h, la anvelopele premium, şi undeva între 65 - 75kph la cele de buget. Unele de buget pot rezista până la peste 90 km/h dar alea sunt foarte slabe la alte aspecte cum ar fi aderența la frânare și altele. Asta conform testelor făcute de companiile de anvelope dar şi de privaţi cum ar fi Tyre Reviews, şi alţii. 

Aceste teste se fac pe un circuit perfect, unde se pune o peliculă de apă de 2-3mm şi se merge cu maşina pe secţiunea aceea de drum, se creşte viteza treptat până anvelopele cedează şi acvaplanează.

În condiţii reale, bălţile şi apa de cele mai multe ori vor apărea brusc fără să te aştepţi, şi impactul brusc al anvelopelor cu apa va duce la efecte imprevizibile. Pe scurt, este mai grav pe drumurile publice.

Asa că, pe ploaie şi drumuri ude, nu merge mai tare decât viteza de acvaplanare, mai ales când nu ştii exact drumul, pentru că e posibil să fie bălţi şi alte zone unde s-a adunat multă apă, zone pe care le vei vedea tarziu, şi nu vei apuca să încetinești și vei devenii pasager, moment în care va fi foarte greu să mai redresezi maşina.

La maşini moderne cu sisteme active de siguranță, daca prinzi o baltă doar cu o roată de exemplu, ai şanse mari să te salveze mașina, dar nu şi dacă nimerești cu ambele roţi din față, mai ales în viraje.

În concluzie, dacă ai anvelope premium, şi mergi pe un drum pe care nu îl cunoști perfect, şi ploua tare, carosabil foarte ud, nu depăşii 80 km/h, şi păstrează distanță de 4-5 secunde. Dacă nu ai anvelope premium, mai scade 10-15 km/h.

️▶ Cum redresezi maşina în cazul acvaplanării?

NU FRÂNEZI, ci dai drumul la acceleraţie, încât greutatea maşinii să se mute in faţă, astfel apăsând anvelopele pe drum şi aşa sunt şanse mari să recapeţi aderenţa. Dacă frânezi, vei bloca roţile şi anvelopa nu va mai putea evacua apa de sub ea şi vei continua să pluteşti. Mişcările din volan vor trebui sa fie lente, adică nu pune anvelopele să mai facă şi virarea pe lângă faptul că trebuie să frâneze. Şi frânarea şi virarea trebuiesc dozate câte un pic. Dacă virezi mult şi brusc, atunci când anvelopele vor recăpăta aderenţa, vei avea surpriza că acvaplanarea a fost partea uşoară. Atunci când anvelopele recapătă aderenţa şi maşina te-a prins cu volanul virat mult, va vrea să vireze la fel de mult, şi te va duce în direcţia aia foarte brusc, moment în care vei fi luat prin surprindere şi vei pierde controlul din nou.

Surse:
Cele mai detaliate teste cu anvelope
https://library.ctr.utexas.edu/hostedpdfs/tti/134-3.pdf

https://www.mdpi.com/2075-1702/10/8/614

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0950061820314975

https://journals.sagepub.com/doi/10.1155/2014/260428

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9228707

https://arxiv.org/pdf/cond-mat/0502495